Diagnosticul ecografic reprezintă o metodă neinvazivă de diagnostic, indoloră, utilizată pe larg în diverse specialități. Odată cu apariția acestei metode de diagnostic a fost posibilă realizarea visurilor multor medici de a studia structura organelor corpului uman, de asemenea de a vizualiza și studia intrauterin fătul, fără a avea efecte nocive asupra lor.

Ecografia permite studiul structurilor și depistarea anomaliilor și patologiilor creierului, cordului, organelor interne, vaselor, articulațiilor, organelor genitale interne feminine și masculine, glandei tiroide, glandei mamare, țesuturilor superficiale.  Totodată, ecografia răspunde la multe întrebări ce stau în fața obstetricienilor: termenul de gestație, localizarea sarcinii, starea ei, prezența anomaliilor de dezvoltare, localizarea placentei, cantitatea lichidului amniotic și milte altele. 

La începutul anilor ´90 ai secolului trecut, în incinta IMSP ICȘDOSMșiC a fost înființată secția de diagnostic ecografic sub conducerea domnului Schițanu Vasile, având în componența sa medici cu renume în Republica Moldova, cum ar fi Bejan Feodosie, Cotorcea Vitalie, Șișcanu Boris și Cravcenco Veaceslav. În această perioadă a luat amploare dezvoltarea a serviciului ecografic în Republica Moldova prin implementarea noilor metode de diagnostic al patologiilor obstetricale, ginecologice și pediatrice, ceea ce a dat posibilitate de a depista vicii congenitale la făt și nou-născuți, de a aprecia veridic starea intrauterină a fătului la diferită vârstă gestațională în baza studiului ultrasonografic complex, de a stabili diagnosticul patologiilor ginecologice, precum si de a evalua organele interne la copii și adulți cu aprecierea imaginii structurii anatomice și a sectoarelor patologic afectate, fapt ce a permis ameliorarea tacticii de conduită medicală și tratament. 

În prezent în cadrul secției activează 11 medici, dintre care 7  specialiști în diagnosticul prenatal și ginecologic (Fuior-Bulhac Liliana - șef secție, Cotorcea Vitalie, Șișcanu Boris, Olari Natalia, Beșliu Elena, Poburnâî Irina și Basova Svetlana) și 4 specialiști de profil pediatric (Moroșanu Valeriu, Lisa Lăcrămioara, Vornic Victoria și Barbier Elena).

 

Pe tot parcursul activității medicii sunt însoțiți de asistente medicale (Radu Lilia, Bârcă Lilia, Mișcenco Natalia, Verdeș Parascovia, Berlinschi Aliona, Medvedi Tataiana, Goncear Svetlana)

Cotorcea Vitalie - medic ecografist, categoria superioară		Fuior-Bulhac Liliana – medic ecografist, categoria superioară, doctor în științe medicale, șef secție
Olari Natalia – medic ecografist, categoria I		Șișcanu Boris – medic ecografist, categoria superioară
Moroșanu Valeriu – medic ecografist pediatru, categoria superioară		Moroșanu Valeriu – medic ecografist pediatru, categoria superioară
Poburnîî Irina – medic ecografist		Radu Lilia – moasă
Bârcă Lilia – asistentă medicală		Mișcenco Natalia - moasă

 

 

 

  La momentul actual secția de diagnostic ecografic reprezință un colectiv cu înaltă calificare,  ce prestează servicii performante de diagnostic ecografic, bazate pe o experiență bogată acumulată pe parcursul anilor și pe ample cunoștințe științifice, cu utilizarea tehnologiilor și metodologiilor contemporane. Anual, în cadrul secției sunt efectuaie până la 56000 de investigații. Toate ginecopatele, care dețin polița de asigurare medicală, gravidele, lăhuzele, copiii, care sunt internați în secțiile specializate al IMSP CM și C, beneficiază de examinări ecografice gratuite.

Cabinetele de diagnostic ecografic sunt dotate cu utilaj modern, majoritatea de nivel expert, cu posibilitatea efectuării examenului ultrasonografic atât în regim 2D, cât și 3-4D. Toate aparatele la care se efectuează examenul gravidelor mențin regimul Doppler (Toshiba Aplio 300, Sonoscape, Medison etc.).

În fiecare an zeci de specialiști în obstetrică, ginecologie și ecografie din Republica Moldova frecventează cursul de reciclare și specializare primară în ecografie, care are loc în cadrul secției de diagnostic ecografic.

Spectrul de investigații oferite în cadrul secției de diagnostic ecografic:

1.     În Obstetrică

·        Stabilirea prezenței și localizării sarcinii

·        Screeningul ecografic pentru aprecierea markerilor aberațiilor cromozomiale și malformațiilor fetale în trimestrul I-II-III de sarcină

·        Identificarea și conduita ecografică a retardului de creștere intrauterină a fătului

·        Diagnosticul fetopatiei diabetice, a bolii hemolitice la făt și a infecțiilor intrauterine

·        Aprecierea stării fătului și a gestantei în caz de gestoză

·        Stabilirea riscului de avort spontan și al nașterii premature (depistarea hematomului, aprecierea lungimii colului uterin)

·        Evaluarea grosimii cicatricei după operație Cezariană

·        Diagnosticul stărilor patologice în caz de sarcină multiplă

·        Depistarea tumorilor uterine și ale anexelor în caz de sarcină

·        Monitorizarea sarcinilor după FIV

·        Dopplerografia circuitului materno-fetal (studiul parametrilor circulației sangvine în artera ombilicală, arterele uterine, artera cerebrală medie, ductul venos, istmul aortei)

·        Aprecierea semnelor pentru sarcină suprapurtată

·        Examenul în urgențele obstetricale (decolare precoce a placentei, ruptură de uter etc.)

 

2.     În Ginecologie

·     Foliculometria

·     Examenul în stări de urgență ginecologică (sarcina extrauterină, apoplexie ovariană, torsiunea ovarului sau a chistului etc.)

·     Aprecierea prezenței tumorilor uterine și a formațiunilor de volum ale anexelor  (miom, chist, sactosalpings etc.)

·     Depistarea patologiei endometrului (polip, hiperplazie, polipoză)

·     Diagnosticul endometriozei

·     Ecografia în caz de prezență a patologiilor inflamatorii în bazinul mic, infertilitate, aprecierea permeabilității trompelor uterine

·     Evaluarea stării uterului după naștere

 

3.     În Pediatrie

·     Diagnosticul patologiei acute și cronice a organelor interne (ficat, vezica biliară, pancreas, splină, rinichi, vezica urinară)

·     Neurosonografia

 

4.     Alte investigații

·     Glanda tiroidă

·     Glandele mamare

·     Organe interne

·     Țesuturi moi

 

Prețurile conform CATALOGULUI TARIFELOR UNICE (Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1020 din 29 decembrie 2011): 

 

Nr.	Denumirea investigației ecografice	Lei, MD
1	Examen ecografic în trimestrul I de sarcină (transabdominal)	41
2	Examen ecografic în trimestrul I de sarcină (transvaginal)	47
3	Examen ecografic în trimestrul II-III de sarcină	64
4	Examen ecografic transvaginal	41
5	Ecografia organelor bazinului mic (transabdominal)	29
6	Foliculometria (transvaginal)	50
7	Examen ecografic al glandei tiroide	23
8	Examen ecografic al glandei mamare	35
9	Ecografia organelor abdominale (ficat, splină, vezica biliară, pancreas)	35
10	Ecografia organelor sistemului urinar (rinichi, suprarenale, vezica urinară)	31
11	Examen ecografic al țesuturilor moi și ganglionilor limfatici	23
12	Sonodopplerografia uterină	70
13	Sonodopplerografia cerebrală la făt	70
14	Sonodopplerografia ombilicală	41
15	Sonodopplerografia unui organ	41
16	Sonodopplerografia sistemului venos al fătului	82
17	Sonodopplerografia vaselor unui sistem de organe (hepatolienal/renal /intestinal/uretrin/ovarian/vase magistrale etc.)	59
18	Examinarea în regim power Doppler a unui organ	41
19	Neurosonografia	35

 

Informație utilă 

Ecografia în sarcină

  Nu există un număr prestabilit  de ecografii pe care o femeie însărcinată trebuie să îl respecte. O ecografie suplimentară este indicată ori de câte ori se suspectează o anomalie a sarcinii. Această medodă de diagnostic este absolut inofensivă pentru mamă și făt, nu posedă efecte dăunătoare, fapt ce permite efectuarea examinării de câte ori e nevoie, pentru precizarea diagnosticului.

Primul examen ecografic poate fi efectuat după două săptămâni de reținere a menstruației, având următoarele scopuri primordiale: stabilirea prezenței sarcinii, constatarea dezvoltării sarcinii în uter și excluderea sarcinii oprite în evoluție. Ecografia efectuată la 4-5 s.a. permite constatarea prezenței sarcinii, cât și indicarea exactă a locului implantării acesteia. Începând cu a 5-a-a 7-a săptămână se constată viabilitatea embrionului, în această perioadă pot fi vizualizate bătăile cordului fetal și mișcările embrionului (8-9 s.a.). Tot în cadrul acestui examen este apreciată forma uterului și prezența tumorilor uterine (miom) și ovariene.

Conform recomandărilor internaționale, ecografia în sarcină se recomandă de a fi efectuată minimum de 3 ori: 11-13⁺⁶ săptămâni amenoree (s.a.), 20-21 s.a., 30-32 s.a.

Screeningul în medicină reprezintă o metodă de examinare în masă pe un anumit teritoriu a populației pentru a depista activ persoanele cu careva patologii sau factorii de risc pentru dezvoltarea lor. Screeningul se efectuează cu scopul diagnosticului precoce al patologiei sau al predispoziției față de această pentru acordarea asistenței medicale și profilactice contemporane.

Primul examen de screening va fi efectuat la termenul de 11-13⁺⁶ s.a.

 

 În cadrul acestui examen se va stabili riscul prezenței anomaliilor cromozomiale la făt (Sindrom Down, Sindrom Turner, Sindrom Klinefelter ș.a.), în baza evaluării markerilor caracteristici pentru aberații cromozomiale (dimensiunile translucenței nucale, lungimea osului nazal, dopplerografia ductului venos, valoarea unghiului fronto-maxilar, lungimea femurului, evaluarea fluxurilor pe valvele intracardiace), de asemenea, se va examina morfologia fetală pentru excluderea unor malformații congenitale.

 

  Concomitent se stabilește localizarea placentei, volumul lichidului amniotic și lungimea colului uterin.

  Totodată, sunt examinate și anexele materne pentru a exclude formațiuni de volum (chisturi) ale ovarelor.

  Posibilitatea stabilirii sexului fetal în această perioadă de sarcină este limitată.

 

 

 

 

 

În trimestrul II de sarcină, la termenul de 20-21 s.a., se efectuează al II-lea screening ecografic. 

  Scopul acestui examen este de a efectua biometria fetală cu aprecierea termenului de gestație și compararea cu nomogramele pentru vârsta gestațională, studiul detaliat al morfologiei fătului având ca obiectiv excluderea malformațiilor congenitale, examenul corpului și colului uterin, cât și al anexelor pentru excluderea modificărilor patologice ce ar reprezenta un pericol pentru evoluția sarcinii. La fel, se apreciază volumul lichidului amniotic, localizarea placentei, gradul de maturizare și structura ei. În această perioadă este posibilă stabilirea sexului fetal.

 Examenul ecografic în trimestrul III (30-32 s.a.) are ca scop depistarea viciilor tardive la făt, aprecierea corespunderii fătului termenului de gestație pentru a exclude retardul de creștere intrauterină, stabilirea prezenței fetopatiei diabetice la făt, gestozei și a bolii hemolitice. Concomitent sunt apreciate poziția intrauterină a fătului, gradul de maturizare și structura placentei pentru a depista o îmbătrânire precoce a ei, se evaluează volumul lichidului amniotic. O atenție deosebită este acordată dopplerografiei pentru aprecierea stării circuitului sangvin materno-fetal.

Necesitatea efectuării examenului ecografic înainte de naștere apare foarte rar. Acestea sunt cazurile când informația furnizată de ecografie poate influența alegerea tacticii de conduită a nașterii și apare, de obicei, în sarcinile patologice. Aceste indicații le stabilește medicul curant.

 

Ecografia Doppler

 

 

  Este folosită pe scară largă pentru a evalua frecvența contracțiilor cardiace fetale și starea funcțională a fătului în condițiile unui retard de creștere intrauterină, aprecia  răspunsul fetal în stări ca hipoxia (aport redus de oxigen) sau anemia. De obicei, ecografia Doppler investighează starea arterei ombilicale, arterelor cerebrale medii fetale sau arterelor uterine materne, ductului venos la făt, cât și circulația în aorta fetală. Totodată, datorită examenului dopplerografic a devenit posibil studiul fluxurilor intracardiace, extrem de util în cazul prezenței viciului cardiac congenital.

 

 

Ecografiile 3D și 4D  

   Ecografiile 3D și 4D furnizează informații tridimensionale (lungime, lățime și înalțime, respectiv timp pentru 4D) despre ceea ce dorim să examinăm. Folosesc același tip de ultrasunete ca și ecografia 2D, însă reflectate în mai multe unghiuri. Sonda ecografică scanează o serie de imagini ale subiectului, iar computerul le procesează și redă o imagine tridimensională, adesea impresionantă pentru parinți, fiind posibilă crearea unei legături psihologice între parinte și viitorul nou-născut. Avantajele acestei metode sunt indiscutabile: anomalii congenitale mai greu detectabile prin metoda clasică, cum ar fi: spina bifida, palatoschizis (gură de lup), polidactilia (degete în plus), pot fi vizibile mai bine ca urmare a ecografiei 3D.

Există unele impedimente în obținerea unor imagini satisfăcătoare, cum ar fi: poziția fătului, cantitatea de lichid amniotic, gradul de obezitate matern, calitatea imaginii depinzând și de abilitatea ecografistului.

Mai recent, pe piață au apărut ecografiile 4D care permit vizionarea imaginilor tridimensionale în mișcare, deci evidențierea mișcărilor fătului în timp real. Pentru obținerea unor imagini superioare calitativ, perioada optimă recomandată pentru efectuarea ecografiei 4D este intervalul 26-32 de săptămâni.

 

 

Ecografia în Ginecologie

1. Foliculometria – reprezintă monitoringul modificărilor ce au loc în ovare și în uter pe parcursul ciclului menstrual.

  Această procedură permite aprecierea stării generale a uterului și ovarelor, corespunderii lor fazei ciclului menstrual, monitorizarea creșterii foliculilor în ovare, ovulației sau stabilirea lipsei ovulației. Totodată, are loc monitorizarea schimbărilor ciclice în endometru cu posibilitatea stabilirii necorespunderii structurii lui fazei ciclului menstrual, în caz că aceasta este prezentă.

  În faza foliculară precoce, de obicei, încep să se dezvolte câțiva foliculi concomitent. La scurt timp doar unul (dominant) se mărește în dimensiuni, iar restul sunt supuși involuției. Foliculul dominant continuă să crească în medie cu 2-3 mm pe zi, atingând la momentul ovulației dimensiunile de 18-24 mm. În cazul unui ciclu menstrual de 28 de zile, foliculometria poate fi inițiată la ziua a 8-a a 10-a. În continuare, procedura se va repeta peste o zi, până când se va constata ovulația sau regresia foliculului dominant.

 

2. Ecografia bazinului mic

  La momentul actual, pentru aprecierea stării organelor genitale interne sunt folosite două modalități de examinare: transabdominală – prin peretele abdominal, și transvaginală, când sonda endovaginală este introdusă în cavitatea vaginului. O condiție obligatorie pentru examenul transabdominal este prezența vezicii urinare pline care prezintă un disconfort în timpul examinării pentru pacientă. Examenul endovaginal nu necesită o pregătire specială și oferă posibilitatea unui studiu mai detaliat al uterului și ovarelor.

  Examenul ecografic al organelor bazinului mic constă în studiul structurii corpului și colului uterin, cavității uterine și al ovarelor, cât și în aprecierea stării vezicii urinare. Inițial se apreciază poziția uterului, forma, dimensiunile și structura pereților lui. O atenție deosebită se acordă evaluării cavității uterine, cu stabilirea dimensiunilor ei, structurii interne în funcție de faza ciclului menstrual, claritatea conturului și prezența deformațiilor.

  La examinarea ovarelor se atrage atenție asupra localizării lor față de uter, rezervei foliculare, dimensiunilor foliculilor și a corpului galben. În caz de depistare în structura ovarului a unei formațiuni de volum, se indică forma ei, structura internă și dimensiunile. Totodată, se menționează prezența lichidului liber în bazinul mic și în trompele uterine (hidrosalpings)

  Utilizarea ultrasunetului în ginecologie dă posibilitate de a diagnostica diverse anomalii de dezvoltare a uterului (uter arcuat, bicorn, dublu etc.), patologii care pot fi cauza infertilității, conduc la sporirea riscului avortului spontan sau nașterii premature, decesului antenatal al fătului și distociilor.

Una dintre patologiile frecvent diagnosticate la doamne în vârsta reproductivă reprezintă endometrioza – un proces patologic care se caracterizează prin răspândirea țesutului endometrial după hotarele cavității uterine (peretele uterin, ovare, trompele uterine etc.). Ecografia permite preponderant diagnosticul unor astfel de forme de endometrioză ca adenomioza (endometrioză internă) – penetrarea și dezvoltarea endometrului în grosimea pereților uterini și a chisturilor endometriale ale ovarelor. Exactitatea ecografiei în depistarea altor forme de endometrioză nu este suficient de înaltă și depinde de experiența medicului ecografist.

  Miomul uterin reprezintă una dinrte cele mai răspândite tumori benigne. Ultrasonografia permite nu numai depistarea la timp, stabilirea numărului, localizării și dimensiunilor nodulilor miomatoși, dar și efectuarea monitorizării lor în dinamică.

Examenul ecografic al bazinului mic are o valoare indiscutabil înaltă în diagnosticul proceselor hiperplazice în endometru – diverse tipuri de hiperplazii, polipi endometriali și procese maligne ale endometrului.